[1]

Abordare policentrică, creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, infrastructură socială, regiunile ca locaţii pentru afaceri, turism.

[2]

Transport transfrontalier terestru şi fluvial, reţele de comunicaţii la frontiera Giurgiu, protecţia mediului, cooperare transfrontalieră în afaceri, infrastructură şi servicii comune de prevenire a dezastrelor naturale/tehnologice, intervenţii în caz de urgenţă, promovarea unei identităţi regionale, dezvoltarea resurselor umane, cooperare "people-to-people"

[3]

Transport transfrontalier, comunicaţii, protecţia mediului, cooperare transfrontalieră în afaceri, cooperare în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, cooperare transfrontalieră în afaceri, cooperare în domeniul muncii şi educaţiei, în furnizarea de servicii medicale şi reacţii comune în situaţii de urgenţă, cooperarea între comunităţi locale.

[4]

Reţele tehnologice şi inovare, antreprenoriat inovativ, managementul integrat al apelor şi prevenirea riscurilor inundaţiilor, prevenirea riscurilor naturale, managementul resurselor şi al ariilor protejate, promovarea energiei regenerabile, promovarea, planificara şi intervenţia în domeniul reţelelor primare de transport, diminuarea diviziunii digitale, platforme multimodale, abordarea problemelor care afectează zonele metropolitane, tipar echilibrat al zonelor cu potenţial, utilizarea patrimoniului cultural.

[5]

Promovarea antreprenoriatului, îmbunătăţirea inovării şi economia cunoaşterii, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea integrată a zonelor degradate, integrare socială, aspecte legate de mediu, guvernanţă şi planificare urbană.

[6]

Cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, analize focalizate spaţial, platforme şi instrumente ştiinţifice, valorificarea rezultatelor cercetărilor de către universităţi, institute de cercetare publice sau echivalente cu competenţe în domeniul dezvoltării teritoriale şi regionale, care trebuie să participe în consorţii trans-naţionale.

[7]

Inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică, antreprenoriat, IMM-uri, societate informaţională, ocuparea forţei de muncă, prevenirea riscurilor naturale şi tehnologice, managementul deşeurilor, biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural, energia şi transportul public durabil, patrimoniul cultural şi peisajul.

[8]

Baza informaţională, instrumente şi proceduri standard pentru realizarea cooperării teritoriale, coordonarea reţelei grupurilor ţintă INTERACT, schimb şi transfer de cunoştinţe, diseminare documente şi materiale promoţionale/publicitate, managementul calităţii.

[9]

Turism transfrontalier, climat favorabil ptr IMM-uri, cooperare instituţională, cooperare people-to-people, protecţia mediului, pregătire pentru situaţii de urgenţă, infrastructură de transport la punctele de trecere a frontierei.

[10]

Sprijin pentru parteneriate transfrontaliere, punerea în comun de resurse şi competenţe pentru valorificarea şi protecţia mediului, iniţiative culturale şi educaţionale pentru un climat cultural comun.

[11]

Economie mai competitivă a zonei de frontieră, mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, people-to-people.

[12]

Dezvoltare economică şi socială, mediu şi pregătirea pentru situaţiile de urgenţă, preople-to-people.

[13]

Infrastructură de afaceri, protecţia şi managementul mediului, schimburi culturale, cooperare în domeniul sănătăţii, fluidizarea informaţiilor, sport, transport local şi infrastructură de graniţă pe scară mică, sprijinirea IMM-urilor şi a sectoarelor industriale, promovarea sectorului turistic, implicarea comunităţilor în promovarea culturii, îmbunătăţirea serviciilor publice locale, promovarea cooperării în domeniul cercetării, dezvoltării şi al tehnologiei, precum şi în domeniul resurselor umane, în zona de graniţă.

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

Străzi principale din interiorul comunelor, care fac legătura cu drumuri naţionale, judeţene sau expres, străzi care facilitează accesul la obiectivele importante din comună.

[19]

Sisteme centralizate de alimentare cu apă în localităţile din mediul rural.

[20]

Asigurarea alimentării cu apă în 894 de localităţi.

[21]

Construcţia de poduri, podeţe, punţi pietonale, dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare, realizarea de platforme de gunoi, realizarea de baze sportive.

[22]

Finalizarea lucrărilor la blocurile nr. 107 şi nr. 108 din Piaţa Naţiunile Unite/Bucureşti.

[23]

Finalizarea construcţiilor de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie, rămase nefinalizate dinainte de 1990. Programul se finalizează în 2008.

[24]

Locuintele pot fi accesate de persoanele inscrise in baza de date a ANL şi care obţin credit ipotecar. Amplasamente in construcţie sau în constractare se află în Galaţi, Tulcea, Câmpina, Piatra Neamţ, Eforie Sud, Târgovişte, Ploieşti, Constanţa, Bacău şi Bucureşti.

[25]

Au acces la locuinţele sociale familiile sau persoanele cu un venit net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel puţin 20% sub nivelul venitului net lunar pe membru de familie sau, după caz, stabilit conform art. 8, alin. 2 din Legea locuinţei 114/1996.

[26]

Programul vizează crearea unui fond de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi din locuinţe retrocedate foştilor proprietari.

[27]

Construirea de locuinţe cu chirie pentru tinerii cărora sursele de venit nu le permit achiziţionarea sau închirierea unor locuinţe în condiţiile pieţei.

[28]

Programul urmăreşte dezvoltarea construcţiei de locuinţe, prin acordarea de subvenţii de la bugetul de stat şi crearea unui sistem de subvenţionare a costurilor de construcţie a locuinţelor, în vederea menţinerii unui raport rezonabil între acesta şi veniturile populaţiei. Subvenţiile acordate de la bugetul de stat reprezintă maximum 20% din valoarea locuinţei construite, dar nu mai mult de 10.000 EUR.

[29]

Programul urmăreşte dezvoltarea sistemului de finanţare a locuinţelor, prin intermediul băncilor de economisire şi creditare în sistem colectiv, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi H.V.B Banca pentru Locuinţe, precum şi crearea a noi mecanisme de finanţare a sectorului imobiliar.

[30]

Programul urmăreşte reabilitarea unor blocuri de locuinţe amplasate în localităţi din zone defavorizate, blocuri multietajate aflate în proprietatea persoanelor fizice/juridice, blocuri care prezintă degradări grave la sistemul structural şi deficienţe majore la sistemul de termo/hidroizolare. Zonele defavorizate şi perioadele pentru care sunt declarate aceste zone sunt conforme cu prevederile hotărârilor Guvernului emise în aplicarea OUG nr. 24/1998.

[31]

Prin acest program s-a avut în vedere realizarea de săli de sport în care elevii să poată desfăşura activităţi sportive în condiţii de confort şi siguranţă.

[32]

Îmbunătăţirea condiţiilor pentru practicarea sportului în şcoli, precum şi îmbunătăţirea aspectului arhitectural, prin modernizarea acestor sălilor de sport construite înainte de anul 2000.

[33]

Punerea în funcţiune a 70 de bazine de înot, adaptate cerinţelor mediului urban: bazine olimpice, bazine de polo şi bazine didactic – şcolare.

[34]

Punerea în funcţiune a unor aşezăminte culturale ce vor asigura desfăşurarea optimă a activităţilor culturale din mediul rural şi mic urban prin organizarea unui nucleu de coeziune socială şi de interes informativ, punându-se accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin atragerea lor in activităţi specifice (cluburi de şah, sală de lectură, bibliotecă, internet, etc.).
În perioada 2008-2010 se preconizează realizarea a cca 350 de aşezăminte culturale.

[35]

Programul vizează reabilitare termică a unor clădiri din domeniul public cu funcţiunea de asistenţă socială şi/sau ocrotirea sănătăţii, aflate în administrarea autorităţilor publice locale, prin implementarea pachetelor de măsuri de reabilitare termică, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.174/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

[36]

Acest program urmăreşte reabilitarea blocurilor de locuinţe realizate în perioada 1950 – 1990, indiferent de sistemul de încălzire, pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru părţi importante din populaţie, îmbunătăţirea aspectului estetic al clădirilor şi al localităţilor.

[37]

Programul vizează consolidarea clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public.
Priorităţile în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic sunt:
· construcţiile de locuit înalte din beton armat realizate înainte de anul 1941;
· clădirile cu peste P+3 etaje, construite înainte de anul 1978 şi care deţin spaţii publice la parter sau alte nivele ale clădirii.

[38]

Programul vizează înlăturarea pericolului de prăbuşire a unor elemente la construcţii. de importanţă deosebită, care adăpostesc valori artistice/istorice, nominalizate în Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul nr. 2.314/2004 al ministrului culturii şi cultelor, clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii, şcoli, clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane, clădiri care adăpostesc valori, ştiinţifice deosebite, precum şi limitarea efectelor alunecărilor de teren asupra comunităţilor urbane.

[39]

Prin acest program, MDLPL pune la dispoziţia autorităţilor judeţene un foarte necesar instrument de gestiune a riscurilor naturale. Hărţile pilot au rol de model pentru autorităţile administraţiei publice/specialişti în domeniu şi de conştientizare a unor actori naţionali, judeţeni şi locali în procesul de pregătire, elaborare, avizare şi aprobare a hărţilor de risc natural, în conformitate cu prevederile legii 575/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional.

[40]

Programul de elaborare/reactualizare a planurilor generale de urbanism a localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism se derulează conform H.G. nr. 855/2001 şi vizează stabilirea de reglementări specifice la standarde europene, în vederea eliberării autorizaţiilor de construire şi stabilirii premizelor de dezvoltare economică, socială şi culturală a localităţilor.

[41]

În conformitate cu prevederile „Convenţiei pentru protecţia patrimoniului mondial şi cultural” şi, ca urmare a adoptării Legii nr. 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, a fost instituit un sistem complex de protejare şi gestiune a acestor situri. Parte din acest sistem de protejare şi gestiune a siturilor, programul pume la dispoziţia autorităţilor judeţene şi locale, instrumentele esenţialele necesare în vederea gestionării corecte a monumentelor şi a teritoriului din zona de protecţie.